Luna lui Brumarel

( OCTOMBRIE )

Octombrie este a zecea lună a anului în calendarul Gregorian şi una dintre cele şapte luni gregoriene cu o durată de 31 de zile.
Octombrie începe (astrologic) cu soarele în semnul Balanţei şi sfârşeşte în semnul Scorpionului. Din punct de vedere astronomic, luna octombrie începe cu soarele în constelaţia Fecioarei şi se sfârşeşte cu soarele în constelaţia Balanţei.
Numele lunii octombrie (latină: October) vine de la cuvântul latinesc octo, opt, pentru că luna octombrie era a opta lună în calendarul roman.
Grecii numeau luna octombrie Pyanopsion. În România, luna octombrie, popular, se numeşte Brumărel. În această lună cad frunzele din copaci, ţăranii se ocupă mai mult de treburile gospodăriei; acum se fac însămânţările de toamnă.
Octombrie începe în aceeaşi zi a săptămânii ca şi Ianuarie cu excepţia anilor bisecţi.
I.L.Caragiale spunea în Calendar despre luna octombrie: Orizontul se întunecă. Culesul viilor începe. Apar în Bucureşti 15 ziare cotidiane noi, având fiecare câte treizeci de redactori şi cinzeci de corespondenţi. Opinia publică le face o strălucită primire.
În tradiţia populară, octombrie este cunoscută drept luna lui brumărel, a cărui misiune este de a anunţa sosirea iernii.
DeSpre Brumărel se spune că ar fi un voinic ce călăreşte peste cîmpii, dealuri şi munţi ca să veştejească florile şi să scuture frunzele copacilor. Potrivit tradiţiei, octombrie este luna "cînd începe să brumuiască", adică să cadă bruma, iar oamenii satelor încă mai fac observaţii meteorologice pe seama unor schimbări.
După folcloristul Ion Ghinoiu, prima săptămână a lui „Brumărel” se cheamă Săptămâna lui Procoavă, după numele sfântului care acoperă ogoarele cu zăpadă, pentru ca pământul să aibă destulă apă când se desprimăvărează, holdele să aibă spic bogat şi grădinile să fie rodnice. Săptămâna a doua este Săptămâna Satului, cea în care preocupările sunt pentru gospodărie. Cea de-a treia săptămână este numită Săptămâna Lucinului, de la numele zeului protector al lupilor. Ultima săptămâna a lunii portă numele Săptămâna Sâmedrului şi este săptămâna în care se sărbătoreşte Sfântul Mucenic Dimitrie – „Sâmedru”.

Sfaturi generale:
"Săpaţi gropi prin livezile umede; puneţi gunoi pe câmpurile cu trifoi, curăţiţi pomii de uscături până să nu vină frigul; săpaţi împrejur şi puneţi pământ gras pe lângă rădăcini; răsădiţi zmeura şi fragii; strângeţi sâmburi de poame şi păstraţi i în nisip. ♦ Culesul poamelor ţine încă. Griji, nu cumva să le aduni pe timp ploios şi nici dimineaţa, înainte de a se fi luat apa de pe ele, că putrezesc. Straturile din cari s au scos legumele trebuiesc săpate din nou, ca preste iarnă să degere. Resădeşte în straturi bine lucrate sălată iernatică. Culege cucuruzul. Cartofii şi napii de nutreţ se sapă pe timp uscat, – se curăţesc de rădăcinile mai subţiri şi se pun să se sbicească înainte de a se aşeza în pivniţă ori în groapă. Îndată ce am terminat cu semănatul se ară numaidecât pământul menit a se semăna de cu primăvară. Gerul şi frigul de peste iarnă îl îmbunătăţeşte. Când la culesul viilor, strugurii trebuiesc clasificaţi după cum sunt unii putrezi, alţii copţi ori rescopţi. Numai aşa putem face bani cumsecade, dacă producem mai multe feluri de vin."

Prevestiri de timp:
"Dacă în octombrie cade multă brumă şi zăpadă, luna ianuarie va fi moale şi călduţă. ♦ Dacă în octombrie şi noiembrie este multă ploaie, poţi aştepta în decembrie mari vânturi. ♦ Brumărel şi Mărţişor sunt luni surori. ♦ Cu cât frunzele arborilor cad mai curând, cu atât mai roditor va fi anul următor. ♦ Gerul şi frigul din octombrie îmblânzeşte pe ianuarie şi Faur. ♦ Lumina de miazănoapte aduce curând ger mare. ♦ Şoarecii de câmp, de trag către sat, iarna e aproape. ♦ Când arborii ţin frunza mult, iarna e departe, dar va fi grea, şi la anul vor fi multe omide. ♦ Sunt semne de iarnă uşoară când o bubui în luna lui octombrie şi noiembrie. ♦ Vântul de octombrie este vânt bogat. ♦ Dacă în octombrie este multă ceaţă (buraca), atunci va fi multă neauă în decembrie."

Sarbatorile traditionale ale lunii octombrie sunt:
1 octombrie : Sf. Procoava
14 octombrie: Sfanta Paraschiva
18 octombrie: Lucinul (Sf. Luca)
25 octombrie : Ajunul lui Sanmedru (Mosii de Toamna)
26 octombrie: Sanmedru (Sf. Dumitru)

1 Octombrie: Sf. Procoava
Sf. Procoava este cel care acopera iarna pamantul cu zapada. Fetele se roaga la acest sfant si pentru a le acoperi capul cu par bogat, placand astfel mai mult flacailor si maritandu-se mai repede. Schimbarea statului civil atrage dupa sine si obligatia tinerelor femei de a-si acoperi capul cu basmale.

14 Octombrie: Sf. Paraschiva
Importanta sarbatoare religioasa, aceasta zi marcheaza inceputul pregatirii turmelor pentru iernat si deschiderea unor targuri unde se valorifica produsele pastorale. De Sf. Paraschiva se posteste si nu se lucreaza, existand pericolul aparitiei unor boli.
18 Octombrie: Lucinul (Sf. Luca)
Lucinul este cel care protejeaza haitele de lupi in aceasta perioada a anului. Oamenii respecta aceasta sarbatoare de frica lupilor.

25 Octombrie: Ajunul lui Sanmedru (Mosii de Toamna)
Ajunul Sf. Dumitru este o sarbatoare dedicata in primul rand mortilor, pentru care se face pomana. In unele locuri se aprinde un foc mare (focul lui Sanmedru), iar despre tinerii care reusesc sa sara peste el se spune ca se vor casatori anul urmator. Cand focul e aproape stins, fiecare participant ia un taciune pe care il arunca in livada sa, pentru ca pomii sa fie roditori in viitor. Tot atunci, femeile in varsta daruiesc mere, nuci si colaci.

26 Octombrie: Sanmedru (Sf. Dumitru)
Daca Sf. Gheorghe stapaneste peste prima parte a anului, Sf. Dumitru este stapanul jumatatii friguroase. In aceasta zi se incheie socotelile pentru intelegerile facute cu 6 luni in urma.

Ciobanii care vor sa afle cum va fi iarna ce vine intind pe jos un cojoc. Daca pe el se aseaza o oaie neagra, va urma o iarna blanda. Daca oaia e alba, iarna va aduce multa zapada.