Aspecte psiho-pedagogice ale învăţării limbilor străine
Pentru elevi, învăţarea unei limbi străine nu mia este posibilă fără interpunerea, cel puţin în faza iniţială, a întregului sistem de generalizări şi de abstractizări câştigate în limba maternă.
Elevul care începe să înveţe o limbă străină va raporta întregul ei complex sonor la sunetele limbii materne şi va aplica în vorbire, la limba străină, procedeele sintactice ale limbii materne.
El va fi tentat să gândească în limba maternă apoi să traducă în limba străină. În locul schemei din vorbirea în limba maternă : realitate ( obiectm însuşire, acţiune ) - cuvânt, avem schema realitate- gândire în limba maternă - traducere în limba străină - exprimare în limba străină, deci o operaţie mulkt mai greoaie şi mai complicată. Mergând pe această cale se ajunge doar la o cunpaştere teoretică a limbii.
Din punct de vedere psihologic, procesul dezvăluiri particularităţilor limbii se realizează în acest caz pe cale locgico-discursivă. Atenţia elevului este concentrată mai ales asupra particularităţilor lexicale şi gramaticale ale limbii respective şi nu asupra laturi semantice a cuvintelor. În momentul în care percepe limba străină, elevul trebuie să facă mai întâi o analiză lexico-gramaticală, apoi să traducă în limba maternă şi în momentul în care doreşte să se exprime în limba străină, el trebuie mai întâi să gândească în limba maternă şi apoi să traducă, reamintindu-şi de fiecare dată regulile gramaticale respective.
Vorbirea cu adevărat a limbii străine este posibilă numai atunci când se gândeşte în limba respectivă. Gândirea în limba străină presupune înţelegerea fără traducere a materialului lingvistic auzit sau citit. Persoanei care cunoaşte numai limba maternă îi este caracteristică gândirea numai întro singură limbă, de unde şi tendinţa de a traduce în limba maternă tot ceea ce aude şi citeşte. Elevul trebuie ajutat să înţeleagă limba străină fară traducere. Cuvântul străin auzit sau citit de elev trebuie să se lege în mod nemijlocit de înţelegere. Cuvântul din limba maternă care la început se interpune între înţelegere şi cuvântul corespunzător al limbi străine, trebuie să dispară în procesul vorbirii: abia atunci elevul va începe să gândească în limba cea nouă. În acest scop, chiar din prima etapă a învăţării limbii, explicarea înţelesului cuvintelor din limba străină va trebui să se facă, pe cât posibil, nu prin traducere, ci la început prin intuire iar mai apoi prin prezentare situatvă, context, antonime, sinonime etc. şi numai în caz extrem, când nu se poate face altfel să se recurgă la traducere.
Pentru a stabili cât mai repede legătura directă, nemijlocită între gândirea şi vorbirea în limba străină mai este necesar ca, încă de la început, cuvântul străin să nu rămână în situaţia de cuvânt izolat, ci să se prezinte elevului şi să fie reprodus de el în diferite legături semantice cu alte cuvinte, în propoziţii sau în fraze, în expresiile în care intră cu diferite înţelesuri, în intregul proces de comunicare.
Acest lucru se poate realiza prin excerciţii orale fără traducere: întrebări şi răspunsuri, exerciţii asupra unor modele sintactice sau prezentări power-point, povestirea filmelor, textul unor cântece, conversaţii pe anumite teme etc.
În acest mod, elevul poate ajunge să-şi formeze deprinderi automatizate de care să se poată servi în scopul exprimării proprilor sale idei în limba străină. Noile legături formate trebuie să fie bine diferenţiate faţă de legăturile corespunzătoare din limba maternă. Numai în felul acesta limba devine " realitatea nemijlocită a gândirii ", şi se asigură unitatea dialectică dintre limbă şi gândire.
În cazul traducerii din şi în limba maternă, formele limbii străine nu se mai leagă direct de idee, de înţelegere, de gândire ci numai de formele corespunzătoare limbi materne. Prin urmare, traducerea nu trebuie să constituie o metodă de bază în studiul limbilor străine ci se recurge la ea numai atunci când este necesar pentru a scoate în evidenţă unele deosebiri de structură dintre limbi, în cazul expresiilor idiomatice şi ori de câte ori elevul nu poate înţelege un context prin simpla prezentare a materialului lexical şi gramatical obişnuit.. Se mai poate recurge la traducere ventru a verifica dacă elevul a înţeles sensul exact al unor cuvinte sau expresii.
Elevul începător nu trebuie să înveţe o limbă străină traducând ci să-şi formeze simţul limbii pe care o învaţă, utilizând-o de la bun început în practica vorbirii, oricât de redus ar fi materialul lexical şi gramatical de care dispune. El trebuie să întrebuinţeze acest material în asociaţii cât mai frecvente şi mai variate care să ducă la formarea de deprinderi automatizate. În acest scop, acesta trebuie îndrumat să-şi dezvolte vorbirea internă în limba străină pe care o studiază.
Bibliografie:
Metodica predării limbii franceze în şcoala generală, EDP, Bucureşti, 1965
joi, 27 septembrie 2012
marți, 2 august 2011
marți, 15 februarie 2011
Invata engleza fara profesor in 21 de zile,
Cartea am gasit-o pe internet si nu este decat cea prezentata pe acest site la pretul de 59.00 lei.
O puteti studia gratuit pe site-ul de mai jos.
Spor la invatat!
Invata Engleza Fara Profesor
vineri, 26 noiembrie 2010
Limbile care se vorbesc pe glob - 1
Limbile indo-europene
La sfarsitul secolului al XVIII-lea, o data cu ocuparea Indiei de catre engleţi s-a inceput si cercetarea limbilor autohtone, cercetatorii filologi au luat la cunostinţa de limba veche indiana, limba colectiilor de imnuri religioase –Vedle si a celebrelor epopei Ramazana şi Mahabharata. Cercetatorii au fost frapati de faptul ca exista o mare asemanare intre vechealimba indiana si limbile latina si greaca, ajungand la concluzia ca acestea se înrudesc. Ulterior, s+a dovedit ca limbile indo-iraniene împreună cu limbile slave, germanice, celtice, baltice, armena şi albaneză din Europa au la bază o limbă neatestată, numita convenţional limba indo- europeana. În ceea ce priveşte teritoriul populaţiei indo-europene, al căror trecut se pierde în negura timpului, cercetatorii nu au ajuns la niciun consens. Nu se cunoaşte, de asemenea, nici perioada în care din indo-europeana s-au format limbile existente în epoca istorica. Tinand seama ca la data celor mai vechi atestari limbile indo- europene sunt mult deosebite una de cealalata, şi cunoscand faptul ca modificarile lingvistice se produc foarte lent, se poate deduce că perioada comunitatii indo-europene se plaseaza în urma cu multe mii de ani, în comuna primitivă. Datorită modului de viaţă socială, limitată în interiorul unei unităţi mici, limba indo-europeană a avut, probabil, încă din perioada comunităţii, diferenţe dialectale de la o regiune la alta. Mai tarziu, cand populaţia s-a înmilţit, diverse grupuri s-au desprins din trunchiul comun, fie pentru nevoile de harnă, fie împinse de alte popoare. Astfel, dialectele limbii indo-europene s-au răspândit pe un teritoriu foarte vast şi ulterior s-au transformat în limbi înrudite. Printre acestea, unele prezintă asemanari mai mari şi de aceea sunt grupate la un loc, ca de exemplu, limbile germanice, limbile slave. Dimpotrivă, alte limbi, ocupă o poziţie izolată asa cum sunt armeana, greaca.
Limbile indo-europene formeaza singura familie răspândită în toate continentele. Familia indo-europeana este reprezentattă actualmente de următoarele limbi sau grupuri de limbi:
- Limbi romanice ( care au la bază limba latină)
- Limbi germanice
- Limbi celtice
- Limbi slave
- Limbi baltice
- Limbile indiene
- Limbile iraniene
- Limba greaca
- Limba albaneză
Datorită unor împrejurări, unele limbi din Europa au depăşit cu mult graniţele statului unde se vorbesc ca si limbi materne şi au devenit mijloace de circulaţie internaţională ( franceza, engleza ). Răspândirea unor limbi se explică, în mare parte ca o consecinţă a cuceririlor de teritorii străine. Aşa s-au impus, de exemplu, spaniola şi engleza în America.
Legate prin originea lor comună, limbile indo-europene prezintă trăsături structurale asemanatoare dar datorită condiţiilor propriide dezvoltare asemănarea lor structurală se pierde ceea ce face ca numai specialistii să mai poată recunoaşte inrudirea dintre diversele grupuri de limbi cum ar fi cea dintre cele slave, germanice, romanice...
Chiar in interiorul unui grup de limbi pot exista deosebiri destul de mari. Astfel , in timp ce unitatea limbilor slave este usor de recunoscut, cea a unor limbi germanice e aproape imposibil de sesizat la prima vedere. Limba engleza este inrudită de aproape cu gemana dar structura ei fonetică, gramaticală, lexicală prezintă diferente destul de mari faţă de limba germana. Grupurile principale de limbi indo-europene, vorbite în Europa sunt cel romanic, germanic si slav.
Va urma......
duminică, 17 octombrie 2010
Manuale si programe pentru invatarea limbii engleze, in format electronic, cu download gratuit
Cautand pe Internet surse alternative pentru invatarea limbilor straine am gasit cateva manuale in format electronic cu descarcare gratuita pe care vi le pun la dispozitie. Spor la invatat!
- Engleza Incepatori (11 MB)- Un e-book (o carte) pentru invatat limba engleza, in format PD
- Curs - Engleza pentru incepatori (Lectiile 1-16) (672 MB)-Curs Eurocor de limba engleza pentru incepatorilor. Contine primele 16 lectii, cu exercitii, in format PDF, insotite de fisiere audio MP3.
- Curs - Engleza pentru incepatori (Lectiile 17-32) (715 MB)- Partea a doua din cursul Eurocor de limba engleza pentru incepatorilor. Contine lectiile de la 17 la 32, cu exercitii, in format PDF, insotite de lectii audio (MP3) si 8 caiete de exercitii audio.
- Curs - Engleza pentru avansati (Lectiile audio 1-18) (655 MB)- Prima parte dintr-un curs Eurocor de limba engleza pentru avansati. Contine un manual in format PDF cu explicatii gramaticale mai scurte si multe lectii de literatura si exercitii de traducere, precum si primele 18 lectii audio.
- Curs - Engleza pentru avansati (Lectiile audio 19-32) (512 MB)-A doua parte din cursul Eurocor de limba engleza pentru avansati. Contine lectii audio de la 19 la 32.
- Engleza fara profesor de Dan Dutescu (353 MB)- Un manual mai vechi de invatat limba engleza fara profesor, scris de Dan Dutescu, tiparit in 1976. Cuprinde lectii si probleme de gramatica si lexic, exercitii variate la fiecare lectie, insotite de texte literare, mici anecdode, citate, proverbe sau cuvinte incrucisate. Acestui manual in format electronic ii lipseste rezolvarea exercitiilor de la sfarsitul capitolelor.
- Profu de Engleza (23 MB)-Un prgram mai vechi pentru invatat limba engleza. Este usor de utilizat si de folos pentru incepatori, ajuta la familiarizarea cu limba engleza intr-un mod placut. Contine peste 20 de lectii si exercitii atat gramaticale cat si audio, dictare si vocabular.
Dupa ce descarcati si dezarhivati fisierul cu programul arhivat, pentru a-l porni, dati Enter (deschideti) pe fisierul ENGLEZA.EXE. - The Farm - Ferma (69 MB)- Un joc dragut pentru exersat limba engleza si invatarea de cuvinte legate de ferma si agricultura.
Dupa ce descarcati si dezarhivati fisierul cu jocul arhivat, pentru a-l porni, dati Enter (deschideti) fisierul FARM.EXE. Pentru a sari peste introducerea de la inceputul jocului, apasati tasta Escape - Gramatica limbii engleze (1.4 MB)- Un manual de gramatica a limbii engleze care se adreseaza elevilor, studentilor, profesorilor si tuturor celor care doresc sa aprofundeze invatarea limbii engleze. Continepe explicatii gramaticale detaliate, exemple si exercitii de morfologie si sintaxa.
- Limba engleza - ghid de conversatie - (16 MB) O carte in format electronic (e-book), utila pentru familiarizarea rapida cu limba engleza. Cuprinde dialoguri standard de conversatie si regulile gramaticale de baza.
- Program pentru limba engleza (738 MB)- Program multimedia, facut in flash, pentru invatarea si exersarea limbii engleze.
- Curs - Engleza pentru copii (205 MB)- Curs Eurocor pentru limba engleza, care se adreseaza copiilor sau si incepatorilor. Contine doar lectii audio in format MP3, un numar de18 lectii
- Daca link-urile fiecarei carti nu functioneaza accesati acest link si apoi descarcati fecare carte separat.
marți, 12 octombrie 2010
Proverbe in limba franceza
1. Autant de têtes, autant d’vis . ( Cate capete atatea pareri )
2. Autant de villes, autant de coutumes. ( Cate bordeie atatea obiceie )
3. Autant en dit le renard des mûres. ( Vulpea cand nu ajunge la struguri zice ca sunt acri )
4. Avise la fin. ( Urma allege )
5. Avare pour le son, prodigue pour la farine . ( Scump la tarate si eieftin la faina )
6. Biens ne sont pas rentes . ( Averea este trecatoare )
7. Beaux mesonges aident . ( Si minciuna este uneori buna la ceva )
8. Belle minter et peu de rapport. ( Frumos pe dinafara si gol pe dinauntru )
9. Belle parole fait fol lier . ( Vorbele dulci deschid usa de fier )
10. Ce que vous dites et rien, c’est tout un. ( Ceea ce spui tu e totuna cu nimic)
11. Ce que femme veut, Dieu veut ( Ce vrea femeia vrea si Dumnezeu)
12. Donnant donnant. ( Dar din dar se face rai)
13. Donner tard c’est refuser. ( A da tarziu e totuna cu a refuza)
14. Dieu ne nous a pas bâti de ponts, mais il nous a donné des mains pour en faire. ( Dumnezeu iti da dar in traista nu-ti baga )
15. Dire et faire sont deux. ( De la vorba pana la fapta este ca de la cer la pamant)
16. D’une mauvaise paye on tire ce qu’on peut. ) De la datornic rau si un sac de faina este bun. )
17. Du savoir vient avoir . ( Ai carte , ai parte ) Les belles femmes portent leur gain de cause. ( Frumusetea isi gaseste intordeaua dreptate)
18. Les chiens aboient, la caravane passé. ( Cainii latra, caravan trece )
19. Les dernières paroles sont les meilleurs. ( Ultimul cuvant este cel mai bun )
20. Les meilleurs poisons nagent près fond . ( Pestele bun innoata la fundul apei )
21. Les meilleurs plaisanteries sont les plus courtes. ( Cele mai bune glume sunt cele scurte )
22. Le silence est la sagesse ( Cine tace este mai intelept)
23. Les grands diseurs ne sont pas les grands faiseurs. ( Vorba multa, treba putina )
24. Nul miel sanf fiel . ( Nue miere fara fiere )
25. Nul ne peut server deux maîtres. ( Nu poti servi doi stapanai deodata )
26. Qui a peur est à demi battu. ( Cui ii este frica este pe jumatate invins )
27. Qui a approche le beurre du feu , ne l’empêchera pas de fonder. ( Nu apropia untul de foc caci se topeste )
28. Qui a pris un poisson est pêcheur. ( Cine a prin un peste este pescar.)
29. Qui a le sien rien ne perd. ( Ce-I al tau e pus deoparte )
30. Qui a métier a rente. ( Cine are meserie are o mosie )
2. Autant de villes, autant de coutumes. ( Cate bordeie atatea obiceie )
3. Autant en dit le renard des mûres. ( Vulpea cand nu ajunge la struguri zice ca sunt acri )
4. Avise la fin. ( Urma allege )
5. Avare pour le son, prodigue pour la farine . ( Scump la tarate si eieftin la faina )
6. Biens ne sont pas rentes . ( Averea este trecatoare )
7. Beaux mesonges aident . ( Si minciuna este uneori buna la ceva )
8. Belle minter et peu de rapport. ( Frumos pe dinafara si gol pe dinauntru )
9. Belle parole fait fol lier . ( Vorbele dulci deschid usa de fier )
10. Ce que vous dites et rien, c’est tout un. ( Ceea ce spui tu e totuna cu nimic)
11. Ce que femme veut, Dieu veut ( Ce vrea femeia vrea si Dumnezeu)
12. Donnant donnant. ( Dar din dar se face rai)
13. Donner tard c’est refuser. ( A da tarziu e totuna cu a refuza)
14. Dieu ne nous a pas bâti de ponts, mais il nous a donné des mains pour en faire. ( Dumnezeu iti da dar in traista nu-ti baga )
15. Dire et faire sont deux. ( De la vorba pana la fapta este ca de la cer la pamant)
16. D’une mauvaise paye on tire ce qu’on peut. ) De la datornic rau si un sac de faina este bun. )
17. Du savoir vient avoir . ( Ai carte , ai parte ) Les belles femmes portent leur gain de cause. ( Frumusetea isi gaseste intordeaua dreptate)
18. Les chiens aboient, la caravane passé. ( Cainii latra, caravan trece )
19. Les dernières paroles sont les meilleurs. ( Ultimul cuvant este cel mai bun )
20. Les meilleurs poisons nagent près fond . ( Pestele bun innoata la fundul apei )
21. Les meilleurs plaisanteries sont les plus courtes. ( Cele mai bune glume sunt cele scurte )
22. Le silence est la sagesse ( Cine tace este mai intelept)
23. Les grands diseurs ne sont pas les grands faiseurs. ( Vorba multa, treba putina )
24. Nul miel sanf fiel . ( Nue miere fara fiere )
25. Nul ne peut server deux maîtres. ( Nu poti servi doi stapanai deodata )
26. Qui a peur est à demi battu. ( Cui ii este frica este pe jumatate invins )
27. Qui a approche le beurre du feu , ne l’empêchera pas de fonder. ( Nu apropia untul de foc caci se topeste )
28. Qui a pris un poisson est pêcheur. ( Cine a prin un peste este pescar.)
29. Qui a le sien rien ne perd. ( Ce-I al tau e pus deoparte )
30. Qui a métier a rente. ( Cine are meserie are o mosie )
Cuvinte imprumutate din limba engleza
1. Account ( s. n. )
- calcul, socoteala, La pl. - inregistrari contabile
-cont
-dare de seama, raport
- account executive - persoana care are grija de conturile clientilor
2. Broadband ( s. )
- banda larga ( comunicatii de banda larga " broadband " : adevaratul business se face in zona de broadband )
3. Trend ( s. N. )
- a vea o directie generala sau o tendinta;
- situatie a pietei;
- tendinta, curent, directie ( expresie: - actiunile care continua trendul ascendent )
4. Speaker
- vorbitor-cheie / semnificativ
5. Sponsor ( s.m .)
- chezs, siguranta, garantie
- protector, garant
- patron, initiator, responsabil;
- co-sponsor - impreuna cu sponsorul;
6. Office( s.n.)
- birou;
-sediu;
- institutie, guvernamant ( documente de tip office )
- back-office - departament in cadrul unei societati de valori moliare care definitiveaza tranzactiile;
- front-office - birou principal/ aplicatie informatica destinata contactului direct cu clientii, fie pentru vanzare on-line, fie pentru asistenta in vanzarea directa ( sistem de back - office cu solutii flexibile de front - office )
7. Hobby ( s.n. )
- ( in trecut ) un calut;
- pasiune, preocupare in afara profesiei;
-distractie, pasiune ( un hobbt care i-a ocupat mult timp ) ;
8. Fast-food
- s.n. specializat in mancare care poate fi preparata si servita rapid
- adj. - proiectat pentru o disponibilitate imediata, acordandu-se putina importanta calitatii;
- s.n. fast-food restaurant - restaurant care serveste mancarea rapid dupa ce a fost comandata;
9. Designer ( s.m. )
- persoana care deseneaza modele pentru producatori;
- desenator, proiectant;
- graphic designer - desenator grafic;
10. Catering ( s.n. )
- aprovizionare, furnizare
-outside catering - catering pentru evenimente;
- calcul, socoteala, La pl. - inregistrari contabile
-cont
-dare de seama, raport
- account executive - persoana care are grija de conturile clientilor
2. Broadband ( s. )
- banda larga ( comunicatii de banda larga " broadband " : adevaratul business se face in zona de broadband )
3. Trend ( s. N. )
- a vea o directie generala sau o tendinta;
- situatie a pietei;
- tendinta, curent, directie ( expresie: - actiunile care continua trendul ascendent )
4. Speaker
- vorbitor-cheie / semnificativ
5. Sponsor ( s.m .)
- chezs, siguranta, garantie
- protector, garant
- patron, initiator, responsabil;
- co-sponsor - impreuna cu sponsorul;
6. Office( s.n.)
- birou;
-sediu;
- institutie, guvernamant ( documente de tip office )
- back-office - departament in cadrul unei societati de valori moliare care definitiveaza tranzactiile;
- front-office - birou principal/ aplicatie informatica destinata contactului direct cu clientii, fie pentru vanzare on-line, fie pentru asistenta in vanzarea directa ( sistem de back - office cu solutii flexibile de front - office )
7. Hobby ( s.n. )
- ( in trecut ) un calut;
- pasiune, preocupare in afara profesiei;
-distractie, pasiune ( un hobbt care i-a ocupat mult timp ) ;
8. Fast-food
- s.n. specializat in mancare care poate fi preparata si servita rapid
- adj. - proiectat pentru o disponibilitate imediata, acordandu-se putina importanta calitatii;
- s.n. fast-food restaurant - restaurant care serveste mancarea rapid dupa ce a fost comandata;
9. Designer ( s.m. )
- persoana care deseneaza modele pentru producatori;
- desenator, proiectant;
- graphic designer - desenator grafic;
10. Catering ( s.n. )
- aprovizionare, furnizare
-outside catering - catering pentru evenimente;
luni, 11 octombrie 2010
Limba engleza - Lectia 1
I am Maria. ( Eu sunt Maria)
Who am I ? ( Cine sunt eu ?)
So, I am Maria . ( Deci, eu sunt Maria)
Who are you? ( Cine esti tu / Cine sunteti?)
My name is Maria. ( Numele meu este Maria)
Who are you? ( Cine esti tu?)
I'm Victor. ( Eu sunt Victor )
Nice to meet you. ( Incantat de cunostinta )
You are tall, Victor ( Esti inalt, Victor )
You are short, Maria ( Esti scunda, Maria)
You are his son? ( tu esti fiul lui?)
I'm not his son ( Nu sunt fiul lui)
You are relatives? ( Sunteti rude?)
No, we are not relatives, it's only a coincidence. ( nu, nu suntem rude, este numai o coincidenta )
It' s OK. ( Este in regula/ bine/ in ordine )
This is a clock . ( Acesta este ceasul )
They are doctors ( Ei sunt doctori )
They are my friends. ( Ei sunt prietenii mei )
I am Maria . ( Eu sunt Maria)
You are Victor ( Tu esti Victor )
He is my son . ( El este fiul meu)
She is a doctor. ( Ea este doctorita)
It is a flower. ( Este o floare )
We are friends. ( Noi suntem prieteni)
You are drivers. ( Voi sunteti soferi )
They are my relatives. ( Ele sunt rudele mele )
Pentru o pronuntie corecta accesati aici, scrieti fiecare cuvant in parte in caseta de text si apoi apasati iconul de sunet si pronuntati cuvintele pana cand va insusiti corect pronuntarea acestora.
Who am I ? ( Cine sunt eu ?)
So, I am Maria . ( Deci, eu sunt Maria)
Who are you? ( Cine esti tu / Cine sunteti?)
My name is Maria. ( Numele meu este Maria)
Who are you? ( Cine esti tu?)
I'm Victor. ( Eu sunt Victor )
Nice to meet you. ( Incantat de cunostinta )
You are tall, Victor ( Esti inalt, Victor )
You are short, Maria ( Esti scunda, Maria)
You are his son? ( tu esti fiul lui?)
I'm not his son ( Nu sunt fiul lui)
You are relatives? ( Sunteti rude?)
No, we are not relatives, it's only a coincidence. ( nu, nu suntem rude, este numai o coincidenta )
It' s OK. ( Este in regula/ bine/ in ordine )
This is a clock . ( Acesta este ceasul )
They are doctors ( Ei sunt doctori )
They are my friends. ( Ei sunt prietenii mei )
I am Maria . ( Eu sunt Maria)
You are Victor ( Tu esti Victor )
He is my son . ( El este fiul meu)
She is a doctor. ( Ea este doctorita)
It is a flower. ( Este o floare )
We are friends. ( Noi suntem prieteni)
You are drivers. ( Voi sunteti soferi )
They are my relatives. ( Ele sunt rudele mele )
Pentru o pronuntie corecta accesati aici, scrieti fiecare cuvant in parte in caseta de text si apoi apasati iconul de sunet si pronuntati cuvintele pana cand va insusiti corect pronuntarea acestora.
Verbul
In limba engleza, verbul exprima ideea existentei sau a actiunii intr-o propozitie.
Ex.: I am a student.
The students passed all their courses.
1. Cele 4 forme verbale
Terminatiile formelor din limba engleza sunt foarte usor de tinut minte. Exista 4 forme verbale de baza. Limba engleza formeaza timpurile verbale cu ajutorul verbelor auxiliare, spre deosebire de limba romana, unde timpurile verbale se formeaza cu ajutorul desinentelor. De remarcat ca in limba engleza nu exista o forma verbala speciala pentru viitor.
Cele 4 forme verbale de baza sunt importante deoarece cu aceste forme si cu ajutorul verbelor auxiliare se formeaza timpurile in limba engleza:
Numele verbului :to work
Forma de baza : I can work.I work.
Forma de trecut : I worked
Participiul prezent : I am working.
Participiul trecut: I have worked.
Cele mai frecvent folosite verbe neregulate
Urmatorul tabel reproducele cele mai frecvente verbe neregulate in patru forme verbale reprezentative:
• Forma de baza, adica infinitivul: to fly
• Persoana III singular a timpului prezent: he flies
• Persoana III singular a trecutului: he flew
• Participiul trecut: he has flown
2. Verbele auxiliare - be, have, do
Verbele auxiliare be, have, do se utilizeaza in formarea timpurilor verbale, a formelor negative si interogative.
Ex.: He is planning to get married soon.
I haven't seen Peter since last night.
Be, ca auxiliar, este folosit pentru a forma aspectul continuu, in combinatie cu participiul prezent.
Ex.: He is living in Germany.
Be, împreuna cu participiul trecut formeaza diateza pasiva
Ex.: These cars are made in Japan.
Have in combinatie cu participiul trecut formeaza timpurile perfecte.
Ex.: I have changed my mind.
I wish you had met Guy.
Prezentul perfect continuu, trecutul perfect continuu sunt formate cu ambele auxiliare be si have:
Ex.: He has been working very hard recently.
She did not know how long she had been lying there.
Be si have se folosesc de asemenea ca auxiliare pentru a forma propozitii negative si interogative cu timpurile continue si perfecte.
Ex.: He isn't going.
Hasn't she seen it yet?
Auxiliarul do se foloseste pentru a forma negativul si interogativul prezentului sau trecutului simplu.
Ex.: He doesn't think he can come to the party.
Do you like her new haircut?
Auxiliarul do se poate folosi cu verbe principale: do, have.
Ex.: He didn't do his homework.
He doesn't have any money.
In propozitii afirmative, do se foloseste doar pentru evidentiere sau contrast.
Ex.: I do feel sorry for Roger.
Nu se foloseste niciodata auxiliarul do cu verbul to be.
Singura exceptie este imperativul:
Don't be stupid!
Do be a god boy and sit still!
3. Modul
Modul verbal se refera la una dintre cele trei atitudini pe care le poate avea un vorbitor fata de continutul mesajului exprimat.
Modul indicativ, prezent in majoritatea frazelor de pe aceasta pagina, se foloseste pentru a face o afirmatie sau a pune o intrebare.
Modul imperativ se foloseste pentru a da instructiuni, ordine, directive, sugestii cu caracter pronuntat.
Ex.: Get your homework done before you watch television tonight.
Please include cash payment with your order form. Get out of town!
Se observa ca nu exista nici un subiect in aceste propozitii. Pronumele you (singular sau plural) este subiectul implicit al propozitiilor imperative. Majoritatea propozitiilor imperative vor avea deci subiectul la persoana II.
Exceptie: constructie imperativa care include un subiect la persoana I
Ex.: Let's (or Let us) work on these things together.
Modul subjonctiv se foloseste in propozitiile subordonate in urmatoarele scopuri:
1. expresia unei dorinte;
2. fraze conditionale care incep cu if si exprima o conditie ireala
3. fraze introduse prin as if sau as though si descriu speculatii sau conditii ireale
4. fraze introduse prin that si care exprima cereri, sugestii, solicitari.
Ex.: She wishes her boyfriend were here.
If Juan were more aggressive, he'd be a better hockey player.
We would have passed if we had studied harder.
He acted as if he were guilty.
I requested that he be present at the hearing.
Subjonctivul nu este un mod important in limba engleza cum este in alte limbi, de exemplu in franceza sau spaniola. In multe situatii care in alte limbi cer subjonctivul, in limba engleza sunt folosite formele numeroaselor verbe auxiliarele.
4. Verbele frazale
O alta particularitate a limbii engleze o reprezinta verbele frazale. Verbele frazale sunt formate dintr-un verb si un alt cuvant, de obicei o prepozitie. Ele au luat nastere in vorbirea de zi cu zi.
Verbele frazale au sensuri mai greu de ghicit la prima vedere si pot avea mai multe astfel de intelesuri, de multe ori diferite. Te exemplu, to come out are 18 intelesuri diferite!
Verbele pot fi combinate cu propozitii sau alte cuvinte pentru a obtine noi entitati.
Ex.: stand out, stand up, stand in, stand off, stand by, stand fast, stand pat, stand down, stand against, stand for.
Mai mult, verbul si prepozitia sa par a nu avea nici o legatura in contextul respectiv
Ex.: Fill this out! Fill out this form. (a completa un formular)
Three masked gunmen held up the Security Bank this afternoon. (a jefui)
You left out the part about the police chase down Asylum Avenue. (a omite)
The lawyers looked over the papers carefully before questioning the witness. (a examina)
Ex.: I am a student.
The students passed all their courses.
1. Cele 4 forme verbale
Terminatiile formelor din limba engleza sunt foarte usor de tinut minte. Exista 4 forme verbale de baza. Limba engleza formeaza timpurile verbale cu ajutorul verbelor auxiliare, spre deosebire de limba romana, unde timpurile verbale se formeaza cu ajutorul desinentelor. De remarcat ca in limba engleza nu exista o forma verbala speciala pentru viitor.
Cele 4 forme verbale de baza sunt importante deoarece cu aceste forme si cu ajutorul verbelor auxiliare se formeaza timpurile in limba engleza:
Numele verbului :to work
Forma de baza : I can work.I work.
Forma de trecut : I worked
Participiul prezent : I am working.
Participiul trecut: I have worked.
Cele mai frecvent folosite verbe neregulate
Urmatorul tabel reproducele cele mai frecvente verbe neregulate in patru forme verbale reprezentative:
• Forma de baza, adica infinitivul: to fly
• Persoana III singular a timpului prezent: he flies
• Persoana III singular a trecutului: he flew
• Participiul trecut: he has flown
2. Verbele auxiliare - be, have, do
Verbele auxiliare be, have, do se utilizeaza in formarea timpurilor verbale, a formelor negative si interogative.
Ex.: He is planning to get married soon.
I haven't seen Peter since last night.
Be, ca auxiliar, este folosit pentru a forma aspectul continuu, in combinatie cu participiul prezent.
Ex.: He is living in Germany.
Be, împreuna cu participiul trecut formeaza diateza pasiva
Ex.: These cars are made in Japan.
Have in combinatie cu participiul trecut formeaza timpurile perfecte.
Ex.: I have changed my mind.
I wish you had met Guy.
Prezentul perfect continuu, trecutul perfect continuu sunt formate cu ambele auxiliare be si have:
Ex.: He has been working very hard recently.
She did not know how long she had been lying there.
Be si have se folosesc de asemenea ca auxiliare pentru a forma propozitii negative si interogative cu timpurile continue si perfecte.
Ex.: He isn't going.
Hasn't she seen it yet?
Auxiliarul do se foloseste pentru a forma negativul si interogativul prezentului sau trecutului simplu.
Ex.: He doesn't think he can come to the party.
Do you like her new haircut?
Auxiliarul do se poate folosi cu verbe principale: do, have.
Ex.: He didn't do his homework.
He doesn't have any money.
In propozitii afirmative, do se foloseste doar pentru evidentiere sau contrast.
Ex.: I do feel sorry for Roger.
Nu se foloseste niciodata auxiliarul do cu verbul to be.
Singura exceptie este imperativul:
Don't be stupid!
Do be a god boy and sit still!
3. Modul
Modul verbal se refera la una dintre cele trei atitudini pe care le poate avea un vorbitor fata de continutul mesajului exprimat.
Modul indicativ, prezent in majoritatea frazelor de pe aceasta pagina, se foloseste pentru a face o afirmatie sau a pune o intrebare.
Modul imperativ se foloseste pentru a da instructiuni, ordine, directive, sugestii cu caracter pronuntat.
Ex.: Get your homework done before you watch television tonight.
Please include cash payment with your order form. Get out of town!
Se observa ca nu exista nici un subiect in aceste propozitii. Pronumele you (singular sau plural) este subiectul implicit al propozitiilor imperative. Majoritatea propozitiilor imperative vor avea deci subiectul la persoana II.
Exceptie: constructie imperativa care include un subiect la persoana I
Ex.: Let's (or Let us) work on these things together.
Modul subjonctiv se foloseste in propozitiile subordonate in urmatoarele scopuri:
1. expresia unei dorinte;
2. fraze conditionale care incep cu if si exprima o conditie ireala
3. fraze introduse prin as if sau as though si descriu speculatii sau conditii ireale
4. fraze introduse prin that si care exprima cereri, sugestii, solicitari.
Ex.: She wishes her boyfriend were here.
If Juan were more aggressive, he'd be a better hockey player.
We would have passed if we had studied harder.
He acted as if he were guilty.
I requested that he be present at the hearing.
Subjonctivul nu este un mod important in limba engleza cum este in alte limbi, de exemplu in franceza sau spaniola. In multe situatii care in alte limbi cer subjonctivul, in limba engleza sunt folosite formele numeroaselor verbe auxiliarele.
4. Verbele frazale
O alta particularitate a limbii engleze o reprezinta verbele frazale. Verbele frazale sunt formate dintr-un verb si un alt cuvant, de obicei o prepozitie. Ele au luat nastere in vorbirea de zi cu zi.
Verbele frazale au sensuri mai greu de ghicit la prima vedere si pot avea mai multe astfel de intelesuri, de multe ori diferite. Te exemplu, to come out are 18 intelesuri diferite!
Verbele pot fi combinate cu propozitii sau alte cuvinte pentru a obtine noi entitati.
Ex.: stand out, stand up, stand in, stand off, stand by, stand fast, stand pat, stand down, stand against, stand for.
Mai mult, verbul si prepozitia sa par a nu avea nici o legatura in contextul respectiv
Ex.: Fill this out! Fill out this form. (a completa un formular)
Three masked gunmen held up the Security Bank this afternoon. (a jefui)
You left out the part about the police chase down Asylum Avenue. (a omite)
The lawyers looked over the papers carefully before questioning the witness. (a examina)
duminică, 10 octombrie 2010
Locutiuni verbale englezesti
Verbul " Become "
- become a battlefield = a deveni un camp de lupta
- become a brilliant student = a deveni un student stralucit
- become a candidate = a deveni candidat
- become a complicated man= a deveni un om complicat
- become a conflict of the past = a deveni un conflict al trecutului
- become a deranged man= a deveni nebun
- become a different man = a deveni un altfel de om
- become a disaster = a deveni un dezastru
- become a global problem = a deveni o problema globala
- become a greatartist = a deveni un mare artist
- become a hostage of.. = a deveni ostatic
- become a legend = a deveni o legenda
- become a legionnaire = a deveni membru al unei legiuni
- become a living institution = a deveni o institutie activa
- become a living legend = a deveni o legenda vie
- become a lot more interesting = a deveni mult mai interesant
- become a major cultural centre = a deveni un centru cultural important
- become a man eater = a deveni canibal
- become a market leader = a deveni lider al pietei
- become a Mecca for... = a deveni o Mecca pentru
- Become a member of the team = a deveni membru al echipei
- become a millionaire = a deveni milonar
- become a missionary = a deveni misionar
- become a movie star = a deveni o stea de cinema
- become a mystery writer = a deveni un scriitor ( oare ) de romane politiste
- become a nanny = a deveni bona
- become a pathetic voctim = a deveni o victima jalnica
- become a personal guard = a deveni membru al garzii personale
- become a philosopher = a deveni filosof
- become a police officer = a deveni ofiter de politie
- become a potential target for... = a deveni o tinta potentiala pentru
- become a prisoner of war = a deveni prozonier de razboi
- becoem a real reporter = a deveni reporter adevarat
- become a reflex response = a deveni un raspuns adevarat
- become a spy - a deveni spion
- become a strategic matter = a deveni o problema strategica
- become a successful author = a deveni un autor de succes
- become a successful lawyer = a deveni un avocat de succes
- become a synonym for = a deveni un sinonim pentru
- become a test driver = a deveni pilot de inceracre
- become a vegetarian = a deveni vegetarian
- become a VIP = a deveni o persoana importanta
- become all that one become = a deveni tot ceea ce poti deveni
- become an international hero = a deveni erou international
- become an international star = a deveni star international
- become an irreplaceable tool = a deveni o unealta de neinlocuit
- become blood brothers - a deveni frati de cruce
- become dependent on - a deveni dependent de
- become desperados - a deveni talhari
- become difficult = a deveni dificil
- become eccentric = a deveni excentric
- become expert in hunting - a deveni expert in vanatoare
- become fish food = a ajunge mancare pentru pesti
- become friend or boyfriend = a deveni prieten sau iubit
- become fundamentalists = a deveni fundamentalisti
- become hazy - a se innnegura, a deveni neclar, a se face ceata
- become homeless = a ramane pe drumuri, a ramane fara adapost/ casa/ camin
- become incapable of love = a deveni incapabil de iubire
- become incrasingly popular = a deveni tot mai popular
- become incrasingly hopeless= a fi tot mai lipsit de speranta
- become integrated - a se integra
- become now or newer = a deveni o problema de maximna orgenta, de acum ori niciodata
- become one's second home = a deveni o a doua casa
- become professional = a deveni profesionist
- become public = a deveni public
- become reality = a deveni realitate
- become selective = a deveni selectiv
- become somebody's eyes and ears = a spiona / deveni ochi si urechile cuiva
- become somebody's favourite club = a deveni clubul preferat al cuiva
- become somebody's partner for life = a deveni partenerul de viata al cuiva
- become sophisticated = a deveni soficticat
- become standard practice = a deveni o practica standard
- become street kids = a devenii copii ai strazii
- become stronger - a deveni mai puternic
- become stronger and stronger = a deveni din ce in ce mai puternic
- become targets= a deveni tinte
- become the capital of.. = a deveni capitala
- become the centre of resistance = a deveni centrul rezistentei
- become the laughing stock of = a deveni bataia de joc a cuiva
- become the lingua franca - adeveni limba internationala/ o limba folosita de toti
- become the main victim - a deveni victima principala
- become the nation's First Family = a devei prima familie a natiunii
- become the starting point of.. = a deveni punctul de plecare al ..
- become the whole world for somebody - a deveni totul pentru cineva
- become unacceptable - a deveni inacceptabil
- become union citizens = a deveni cetateni ai uniunii
- become victims of violence = a deveni victime ale violentei
- become workaholic = a deveni dependent de munca
- campaign to become a candidate = a face campanie pentru a deveni candidat
- desiderate to become a teacher = ar dori sa devina profesor
- desire to become famous = a dori sa devina celebru
- mean to become something - a intentiona sa devina ceva/cineva
- " The hunter becomes the hunted " = Vanatorul devine vanat
- become a battlefield = a deveni un camp de lupta
- become a brilliant student = a deveni un student stralucit
- become a candidate = a deveni candidat
- become a complicated man= a deveni un om complicat
- become a conflict of the past = a deveni un conflict al trecutului
- become a deranged man= a deveni nebun
- become a different man = a deveni un altfel de om
- become a disaster = a deveni un dezastru
- become a global problem = a deveni o problema globala
- become a greatartist = a deveni un mare artist
- become a hostage of.. = a deveni ostatic
- become a legend = a deveni o legenda
- become a legionnaire = a deveni membru al unei legiuni
- become a living institution = a deveni o institutie activa
- become a living legend = a deveni o legenda vie
- become a lot more interesting = a deveni mult mai interesant
- become a major cultural centre = a deveni un centru cultural important
- become a man eater = a deveni canibal
- become a market leader = a deveni lider al pietei
- become a Mecca for... = a deveni o Mecca pentru
- Become a member of the team = a deveni membru al echipei
- become a millionaire = a deveni milonar
- become a missionary = a deveni misionar
- become a movie star = a deveni o stea de cinema
- become a mystery writer = a deveni un scriitor ( oare ) de romane politiste
- become a nanny = a deveni bona
- become a pathetic voctim = a deveni o victima jalnica
- become a personal guard = a deveni membru al garzii personale
- become a philosopher = a deveni filosof
- become a police officer = a deveni ofiter de politie
- become a potential target for... = a deveni o tinta potentiala pentru
- become a prisoner of war = a deveni prozonier de razboi
- becoem a real reporter = a deveni reporter adevarat
- become a reflex response = a deveni un raspuns adevarat
- become a spy - a deveni spion
- become a strategic matter = a deveni o problema strategica
- become a successful author = a deveni un autor de succes
- become a successful lawyer = a deveni un avocat de succes
- become a synonym for = a deveni un sinonim pentru
- become a test driver = a deveni pilot de inceracre
- become a vegetarian = a deveni vegetarian
- become a VIP = a deveni o persoana importanta
- become all that one become = a deveni tot ceea ce poti deveni
- become an international hero = a deveni erou international
- become an international star = a deveni star international
- become an irreplaceable tool = a deveni o unealta de neinlocuit
- become blood brothers - a deveni frati de cruce
- become dependent on - a deveni dependent de
- become desperados - a deveni talhari
- become difficult = a deveni dificil
- become eccentric = a deveni excentric
- become expert in hunting - a deveni expert in vanatoare
- become fish food = a ajunge mancare pentru pesti
- become friend or boyfriend = a deveni prieten sau iubit
- become fundamentalists = a deveni fundamentalisti
- become hazy - a se innnegura, a deveni neclar, a se face ceata
- become homeless = a ramane pe drumuri, a ramane fara adapost/ casa/ camin
- become incapable of love = a deveni incapabil de iubire
- become incrasingly popular = a deveni tot mai popular
- become incrasingly hopeless= a fi tot mai lipsit de speranta
- become integrated - a se integra
- become now or newer = a deveni o problema de maximna orgenta, de acum ori niciodata
- become one's second home = a deveni o a doua casa
- become professional = a deveni profesionist
- become public = a deveni public
- become reality = a deveni realitate
- become selective = a deveni selectiv
- become somebody's eyes and ears = a spiona / deveni ochi si urechile cuiva
- become somebody's favourite club = a deveni clubul preferat al cuiva
- become somebody's partner for life = a deveni partenerul de viata al cuiva
- become sophisticated = a deveni soficticat
- become standard practice = a deveni o practica standard
- become street kids = a devenii copii ai strazii
- become stronger - a deveni mai puternic
- become stronger and stronger = a deveni din ce in ce mai puternic
- become targets= a deveni tinte
- become the capital of.. = a deveni capitala
- become the centre of resistance = a deveni centrul rezistentei
- become the laughing stock of = a deveni bataia de joc a cuiva
- become the lingua franca - adeveni limba internationala/ o limba folosita de toti
- become the main victim - a deveni victima principala
- become the nation's First Family = a devei prima familie a natiunii
- become the starting point of.. = a deveni punctul de plecare al ..
- become the whole world for somebody - a deveni totul pentru cineva
- become unacceptable - a deveni inacceptabil
- become union citizens = a deveni cetateni ai uniunii
- become victims of violence = a deveni victime ale violentei
- become workaholic = a deveni dependent de munca
- campaign to become a candidate = a face campanie pentru a deveni candidat
- desiderate to become a teacher = ar dori sa devina profesor
- desire to become famous = a dori sa devina celebru
- mean to become something - a intentiona sa devina ceva/cineva
- " The hunter becomes the hunted " = Vanatorul devine vanat
miercuri, 26 mai 2010
Articolul ( limba engleza )
Articolul este partea de vorbire care individualizează obiecte si fenomene îndeplinind functia de determinant. Este considerat „determinantul propriu-zis", pentru că el nu poale fi o parte de vorbire independentă, el contribuie doar la determinarea unică sau individuală a substantivului pe care îl însoteste.
Aproape fiecare substantiv dintr-o propozitie engleză este însotit de un articol, iar felul articolului folosit este departe de a coincide întotdeauna cu acela din limba română.
Articolul este redat prin:
a) articolul hotărât the;
b) articolul nehotărât a sau an;
e) articolul zero sau neexprimat.
Articolul are pozitie fixă: înaintea substantivului.
Articolul hotărât (the)
- se pronuntă [ðĕ ] înaintea consoanelor: the look, the pupil, the window...
- se pronuntă [ði ] înaintea vocalelor sau semivocalelor:
the eye, the artist, the honour...
- pronuntarea [ði ] este , de asemenea, folosită pentru subliniere :
„The” is an article. „The" este articol.
Articolul hotărât se utilizează cu substantive numărabile (au formă atât la singular, cât si la plural) pentru a indica un anumit obiect, clar individualizat:
The box is on the floor. Cutia se află pe jos.
The bates art on the floor. Cutiile se află pe jos.
The student is learning English. Studentul învată englezeste.
The boys were running fast. Băetii alergau repede.
The apare după prepozitii:
- in the library (în bibliotecă)
- on the table (pe rnasă)
- to the museum (la/spre muzeu)
În mod obligaoriu folosim articolul hotărât cu:
• substantive nume proprii de ape, munti,dealuri, oceane, mări, lacuri, insule, golfuri, canale:
-the Danube (Dunărea), the Thames (Tamisa),
-the Carpathians (CarpaŃii), the Alps (Alpii),
-the Atlantic (Oceanul Atlantic), the Black Sea (Marea Neagră),
-the Shetlands (insulele Shetland), the Gulf of Mexico (Golful Mexic),
-the English Channel (Canalul Mânecii).
• substantive compuse:
nume de tări:
-the United States (Statele Unite),
-the United Kingdom (Regatul Unit)
-nume de institutii oficiale:
-the White House (Casa Albă)
-the Kremlin (Kremlin)
-the Ministry of Foreign Affairs (Ministerul de Externe)
-the British Museum (Muzeul Britanic)
* substantive care denumesc obiecte din univers, astrologie etc.:
-the sun (Soarele), the moon (Luna), the sky (cerul),
-tile world (Lumea), the earth (pamantul)
*nume de vase, ambarcatiuni:
the Titanic, the Christina
*nume de evenimente istorice :
-the First World War (Primul Război Mondial),
-the Gulf War (Războiul din Golf),
-the Plague (Ciuma)
*nume de ziare:
The Times, The Morning Star
constructii genitivale cu of:
-the streets of the town (străzile orasului)
-the waves of the sea (valurile mării)
*cu substantive urmate de o propozitie care răspunde la întrebările: care?, ce fel de?:
The man who is speaking is my brother;Bărbatul care vorbeste este fratele meu.
This is the house which I live in.Aceasta este casa în care locuiesc.
-the transformă adjective în substantive:
-beautiful (adj. – frumos)/the beautiful (subst. – frumosul).
*denumeste clase, grupuri, persoane de acelasi fel:
-the rich (bogaŃii), the poor (săracii)
-the blind (orbii), the sick (bolnavii)
-the English (englezii), the French (francezii)
-the Romanians (românii)
*ajută la formarea superlativului relativ:
-the best (cel mai bun)
-the earliest ( cel mai timpuriu, primul)
*ajută la formarea adjectivelor si numeralelor ordinale:
-the second (cel de) al doilea
-the fifty-sixth (cel de) al cincizeci si saselea
*în expresii:
-for the time being (deocamdată, pentru moment)
-in the long run (până la urmă)
-on the whole (în general)
-at the beginning (la început)
-in the end (la sfârsit)
-by the way (apropo)
-in thet seventh heaven (în al nouălea cer)
-on the rocks (pe geantă (familiar))
-the day after tomorrow (poimâine)
Notă: De regulă, numele de persoane nu primesc articol. Dar când apare un nume de familie la plural, numele capătă sensul de „familia...",
-the Browns (familia Brown)
-the Kramm (familia Kramer)
-the Danes (danezii (popor))
-the Poles (polonezii (popor))
Articolul nehotărât (a/an)
a – cu substantive care încep cu o consoană:
-a box, a child, a magazine
-an – cu substantive care încep cu o vocală:an egg, an idea, an actor
Notă: Se utilizează cu substantive la singular! Presupune ideea de număr.
- poate întocui numeralul one:
-a hundred (one hundred) – una sută
-a map (one map) and two paintings – o hartă si două tablouri
- se foloseste cu substantive care se pot număra (countables):a man (un om) an idea (o idee)
- se foloseste obligatoriu cu:denumiri de meserii, profesii, nationalitati:
-Mr. Brown is a teacher. Dl. Brown este profesor.
My sister became a doctor. Sora mea a devenit medic.
He is an Englishman. El este englez.
- numerale, pentru a indica o cifră aproximativă:
(about) a thousand people (aproximativ) o mie de persoane)
- pronumele little (putin) si few (putine), cărora le oonferă un plus de cantitate:
I have little time. Am putin timp – deloc.
- se foloseste cu denumiri de măsuri (timp, distantă, cantitate):
I have a little time. Am putin timp – destul.
once a day (o dată pe zi), twice a week (de două ori pe săptămână),
three miles an hour (trei mile pe oră)
- se foloseste în expresii:
to have a mind to (a avea chef de)
to take a fancy to (a îndrăgi)
once in a blue moon (din an în Paste)
to keep an eye on (a nu stăbi din ochi)
all of a sudden (brusc)
Atentie! Articolul nehotărât nu se foloseste cu substantive nenumărabile:
I bought an iron yesterday. Am cumpărat un fier de călcat ieri.
dar: This fence is made of iron. Acest gard este din fier.
Articolul zero
Desemnează lipsa articolului. Se foloseste:
-cu substantive la plural (indică obiectele oarecare în general):
Clothes do not make the man. Nu haina face pe om.
Books aire on the table. Pe masă se află cărti.
I like milk, coffee, music. Thtatre, games.Îmi plac laptele. cafeaua, muzica. teatrul, jocurile.
-În proverbe si limbaj stiintific:
Haste makes waste. Graba strică treaba.
Light travels faster than sound.Lumina se deplasează mai repede decât sunetul.
-obligatoriu:
-cu substantive ce denumese zilele săptămânii, lunile anului, anotimpurile:
I'll meet you on Monday. Ne întâlnim luni.
He left in May and returned in March. A plecat în mai si s-a întors în martie.
I like spring. Îmi place primăvara.
-cu denumiri de continente, tări, provincii, comitate; orase (exceptie: the Hague (Haga). singurul oras cu articol), clădiri, străzi, poduri:
Last year we visited Italy and France. Anul trecut, am vizitat ltalia si Franta.
The United Kingdom is made up of Scotland, England, Wales and Nonhern Ireland. Regatul Unit este format din ScoŃia, Anglia, łara Galilor si Irlanda de Nord.
I live in Bucharest. Locuiesc în Bucuresti.
We visited Bran Castle. Am vizitat castelul Bran.
Our house is on Oxford Street. Casa noastră se află pe strada Oxford.
We went for a walk on London Bridge. Am făcut o plimbare pe Podul Londrei.
-cu substantive nume de materie:
Oil is lighter than water. Untdelemnul este mai usor decât apa.
- cu denumirile limbilor:
I learn English. Învăt engleza.
-substantive abstracte care nu au formă de plural:
Some people believe in love at first sight. Unii oameni cred în dragoste la prima vedere.
- în expresii:
at random (la întâmplare)
in time (la timp)
for good (pentru totdeauna)
hand in hand (mână în mână)
at dawn (în zori)
bag and baggage (cu cătel si cu purcel)
by ear (după ureche)
side by side (unul lângă altul)
by mistake (din greseală)
Notă: Articolul zero îndeplinestc functii precise, iar înlocuirea lui poate atrage după sine fie schimbări de înteles, fie pur si simplu grese1i de exprimare.
Cazuri când omitem articolul (situatii care nu produc modificări de sens):
- în vorbirea familiară: (A) Friend of mine told me about it. Un prieten de-al meu mi-a spus despre asta.
- în limbajul jurnalistic: Employees have to obey safety regulation. Angajatii trebuie să respecte regulile de protectie a muncii.
- în indicatii scenice: (The) Old woman goes to the settee (on the) right.Bătrâna se îndreaptă spre canapeaua din dreapta (scenei).
Aproape fiecare substantiv dintr-o propozitie engleză este însotit de un articol, iar felul articolului folosit este departe de a coincide întotdeauna cu acela din limba română.
Articolul este redat prin:
a) articolul hotărât the;
b) articolul nehotărât a sau an;
e) articolul zero sau neexprimat.
Articolul are pozitie fixă: înaintea substantivului.
Articolul hotărât (the)
- se pronuntă [ðĕ ] înaintea consoanelor: the look, the pupil, the window...
- se pronuntă [ði ] înaintea vocalelor sau semivocalelor:
the eye, the artist, the honour...
- pronuntarea [ði ] este , de asemenea, folosită pentru subliniere :
„The” is an article. „The" este articol.
Articolul hotărât se utilizează cu substantive numărabile (au formă atât la singular, cât si la plural) pentru a indica un anumit obiect, clar individualizat:
The box is on the floor. Cutia se află pe jos.
The bates art on the floor. Cutiile se află pe jos.
The student is learning English. Studentul învată englezeste.
The boys were running fast. Băetii alergau repede.
The apare după prepozitii:
- in the library (în bibliotecă)
- on the table (pe rnasă)
- to the museum (la/spre muzeu)
În mod obligaoriu folosim articolul hotărât cu:
• substantive nume proprii de ape, munti,dealuri, oceane, mări, lacuri, insule, golfuri, canale:
-the Danube (Dunărea), the Thames (Tamisa),
-the Carpathians (CarpaŃii), the Alps (Alpii),
-the Atlantic (Oceanul Atlantic), the Black Sea (Marea Neagră),
-the Shetlands (insulele Shetland), the Gulf of Mexico (Golful Mexic),
-the English Channel (Canalul Mânecii).
• substantive compuse:
nume de tări:
-the United States (Statele Unite),
-the United Kingdom (Regatul Unit)
-nume de institutii oficiale:
-the White House (Casa Albă)
-the Kremlin (Kremlin)
-the Ministry of Foreign Affairs (Ministerul de Externe)
-the British Museum (Muzeul Britanic)
* substantive care denumesc obiecte din univers, astrologie etc.:
-the sun (Soarele), the moon (Luna), the sky (cerul),
-tile world (Lumea), the earth (pamantul)
*nume de vase, ambarcatiuni:
the Titanic, the Christina
*nume de evenimente istorice :
-the First World War (Primul Război Mondial),
-the Gulf War (Războiul din Golf),
-the Plague (Ciuma)
*nume de ziare:
The Times, The Morning Star
constructii genitivale cu of:
-the streets of the town (străzile orasului)
-the waves of the sea (valurile mării)
*cu substantive urmate de o propozitie care răspunde la întrebările: care?, ce fel de?:
The man who is speaking is my brother;Bărbatul care vorbeste este fratele meu.
This is the house which I live in.Aceasta este casa în care locuiesc.
-the transformă adjective în substantive:
-beautiful (adj. – frumos)/the beautiful (subst. – frumosul).
*denumeste clase, grupuri, persoane de acelasi fel:
-the rich (bogaŃii), the poor (săracii)
-the blind (orbii), the sick (bolnavii)
-the English (englezii), the French (francezii)
-the Romanians (românii)
*ajută la formarea superlativului relativ:
-the best (cel mai bun)
-the earliest ( cel mai timpuriu, primul)
*ajută la formarea adjectivelor si numeralelor ordinale:
-the second (cel de) al doilea
-the fifty-sixth (cel de) al cincizeci si saselea
*în expresii:
-for the time being (deocamdată, pentru moment)
-in the long run (până la urmă)
-on the whole (în general)
-at the beginning (la început)
-in the end (la sfârsit)
-by the way (apropo)
-in thet seventh heaven (în al nouălea cer)
-on the rocks (pe geantă (familiar))
-the day after tomorrow (poimâine)
Notă: De regulă, numele de persoane nu primesc articol. Dar când apare un nume de familie la plural, numele capătă sensul de „familia...",
-the Browns (familia Brown)
-the Kramm (familia Kramer)
-the Danes (danezii (popor))
-the Poles (polonezii (popor))
Articolul nehotărât (a/an)
a – cu substantive care încep cu o consoană:
-a box, a child, a magazine
-an – cu substantive care încep cu o vocală:an egg, an idea, an actor
Notă: Se utilizează cu substantive la singular! Presupune ideea de număr.
- poate întocui numeralul one:
-a hundred (one hundred) – una sută
-a map (one map) and two paintings – o hartă si două tablouri
- se foloseste cu substantive care se pot număra (countables):a man (un om) an idea (o idee)
- se foloseste obligatoriu cu:denumiri de meserii, profesii, nationalitati:
-Mr. Brown is a teacher. Dl. Brown este profesor.
My sister became a doctor. Sora mea a devenit medic.
He is an Englishman. El este englez.
- numerale, pentru a indica o cifră aproximativă:
(about) a thousand people (aproximativ) o mie de persoane)
- pronumele little (putin) si few (putine), cărora le oonferă un plus de cantitate:
I have little time. Am putin timp – deloc.
- se foloseste cu denumiri de măsuri (timp, distantă, cantitate):
I have a little time. Am putin timp – destul.
once a day (o dată pe zi), twice a week (de două ori pe săptămână),
three miles an hour (trei mile pe oră)
- se foloseste în expresii:
to have a mind to (a avea chef de)
to take a fancy to (a îndrăgi)
once in a blue moon (din an în Paste)
to keep an eye on (a nu stăbi din ochi)
all of a sudden (brusc)
Atentie! Articolul nehotărât nu se foloseste cu substantive nenumărabile:
I bought an iron yesterday. Am cumpărat un fier de călcat ieri.
dar: This fence is made of iron. Acest gard este din fier.
Articolul zero
Desemnează lipsa articolului. Se foloseste:
-cu substantive la plural (indică obiectele oarecare în general):
Clothes do not make the man. Nu haina face pe om.
Books aire on the table. Pe masă se află cărti.
I like milk, coffee, music. Thtatre, games.Îmi plac laptele. cafeaua, muzica. teatrul, jocurile.
-În proverbe si limbaj stiintific:
Haste makes waste. Graba strică treaba.
Light travels faster than sound.Lumina se deplasează mai repede decât sunetul.
-obligatoriu:
-cu substantive ce denumese zilele săptămânii, lunile anului, anotimpurile:
I'll meet you on Monday. Ne întâlnim luni.
He left in May and returned in March. A plecat în mai si s-a întors în martie.
I like spring. Îmi place primăvara.
-cu denumiri de continente, tări, provincii, comitate; orase (exceptie: the Hague (Haga). singurul oras cu articol), clădiri, străzi, poduri:
Last year we visited Italy and France. Anul trecut, am vizitat ltalia si Franta.
The United Kingdom is made up of Scotland, England, Wales and Nonhern Ireland. Regatul Unit este format din ScoŃia, Anglia, łara Galilor si Irlanda de Nord.
I live in Bucharest. Locuiesc în Bucuresti.
We visited Bran Castle. Am vizitat castelul Bran.
Our house is on Oxford Street. Casa noastră se află pe strada Oxford.
We went for a walk on London Bridge. Am făcut o plimbare pe Podul Londrei.
-cu substantive nume de materie:
Oil is lighter than water. Untdelemnul este mai usor decât apa.
- cu denumirile limbilor:
I learn English. Învăt engleza.
-substantive abstracte care nu au formă de plural:
Some people believe in love at first sight. Unii oameni cred în dragoste la prima vedere.
- în expresii:
at random (la întâmplare)
in time (la timp)
for good (pentru totdeauna)
hand in hand (mână în mână)
at dawn (în zori)
bag and baggage (cu cătel si cu purcel)
by ear (după ureche)
side by side (unul lângă altul)
by mistake (din greseală)
Notă: Articolul zero îndeplinestc functii precise, iar înlocuirea lui poate atrage după sine fie schimbări de înteles, fie pur si simplu grese1i de exprimare.
Cazuri când omitem articolul (situatii care nu produc modificări de sens):
- în vorbirea familiară: (A) Friend of mine told me about it. Un prieten de-al meu mi-a spus despre asta.
- în limbajul jurnalistic: Employees have to obey safety regulation. Angajatii trebuie să respecte regulile de protectie a muncii.
- în indicatii scenice: (The) Old woman goes to the settee (on the) right.Bătrâna se îndreaptă spre canapeaua din dreapta (scenei).
miercuri, 18 noiembrie 2009
Tipuri de propozitii in limba franceza : afirmative, negative
1. Exprimarea afirmatiei
• adverbul “ oui” este utilizat ca raspuns la o intrebare formulata afirmativ: “ - Tu es content?; - Oui! Acest adverb poate fi intarit prin repetarea sub forma afirmativa a propozitiei interogative : “ Oui, je suis content.”
• Uneori, afirmatia poate fi exprimata si print-un alt verb ca : évidemment ( evident), bien sur ( desigur), sans doute ( fara indoiala )certainement ( desigur);
• Adverbul “ si “ poate fi utilizat ca si raspuns afirmativ la o intrebare negativa : Tu n’est pas content? – Si . ( Nu esti multumit? – Ba da !). Acest adverb poate fi si el intarit prin repetarea la forma afirmativa a propozitiei interogative : Tu n’est pas content? – Si , je suis content.
Pentru un raspuns afirmativ mai slab la o intrebare putem utiliza : " soit ! " ( fie ), " peut-etre ( poate ) , probablement ( probabil), sans doute ( fara indoiala )
Tot in sens afirmativ se pot intrebuinta si unele locutiuni adverbiale ca : " en verite ( intr-adevar), " si fait ( asa este ) , pour sur ( desigur ) ..
2. Exprimarea negatiei
• cel mai frecvent mod de exprimare a negatiei este reprezentat de “ ne...pas “ : Elle n’est pas heureuse (Ea nu este fericita ) .daca verbul este la timpul infinitiv prezent, termenii negatiei preced verbul : Prenez garde de ne pas glisser ! ( Fiti atenti sa nu alunecati). In cazul propozitiilor interogative-negative, pronumele post – pus ramane imediat dupa verb: Ne viendra-t-il pas ? ( Oare nu va veni?)
• in locul negatiei “ pas “ , al doilea termen al negatiei mai poate fi :
- adverbul “ plus” ( mai) : Elle ne viendra plus chez nous . ( Ea nu va mai veni la noi ) .
- adverbul “ jamais “( niciodata ) : Il n’est jamais venu chez nous ( N-a venit niciodata la noi ) .Jamais il n’est venu chez nous. ( idem ) – observati ca acesta poate ocupa diverse locuri in propozitie<
locutiunea adverbiala “ nulle part “ ( nicaieri ) poate fi folosita numai dupa participiul trecut al unui verb la timp compus : On ne l’a trouvé nulle part ( El nu a fost gasit nicaieri ) .
- adverbul “ nullement “ ( deloc ) este sinonim cu expresia “ pas du totut “ : Il etait nullement jaloux ( Nu era deloc gelos ) .
- adverbul “ guère “ ( nu prea ) poate exprima o atenuare a negatiei : Cette robe ne lui va guère ( Rochia aceasta nu-i sta prea bine ).
- Pronumele nehotatrat “ personne “( nimeni ) poate indeplini diferite functii ocupand locuri corespunzatoare in propozitie : Je ne connaissais personne ( Nu cunosteam pe nimeni )
- Pronumele nehotarat “ rien “ isi poate schimba locul in functie de functia pe care o poate avea in propozitie: Je ne vois rien dans ce brouillard ( Cu ceata aceasta nu vad nimic ) Conjunctia “ ni” poate coordona doua verbe, doua substantive sau doua pronume : Il ne boit ni ne mange ( Nu bea si nici nu mananca ) .
• Exprimarea negatiei cu un singur termen
- Particula “ Ne” poate aparea intr-o singura propozitie negativa in urmatoarele cazuri :
a. in propozitiile ipotetice exprimate prin locutiunile “ N’ètait, n’eut été “ ( de nu ar fi, de n-ar fi fost ) care apartin limbii literare : “ N’etait la pluie, je sortirais ( De nu ar fi ploaia aceasta , as iesi ..) in propozitiile interogative introduse prin “ qui, que “ ( cine , ce ) : Qui n’en serait ému? ( Cine nu ar fi miscat de acest lucru ? )
• negatia in propozitiile in care verbul nu exista poate fi exprimata printr-un adverb sau pronume nehotarat ca “ encore, personne, rien, jamais, nullement” care pot intari negatiile “ non” sau “ pas “: Ils sont rentres ? – Non, pas encore .( S-au intors? – Nu , nu inca )
• Adverbul “ ne “ poate fi utilizat fara valoare negativa in urmatoarele cazuti :
- dupa verbe care exprima teama ca “ craindre “ ( a se teme ) , “ avoir peur “ ( a-i fi fraica ) : Je crains que l’enfant ne prenne froid . ( Ii este teama sa nu raceasca copilul )
- dupa cateva verbe folosite la forma negativa : Je ne doute pas qu’il ne soit un grand artiste ( Nu ma indoiesc ca este un mare artist ) .
- In propozitiile comparative dupa un verb la modul comparativ de superioritate : Il etait alors plus aimable qu’il n’est aujourd’hui ( Era mai amabil decat astazi .)
- In propozitiile subordonate introduse cu locutiunile conjunctionale “ avant que “( inainte sa ) si sans que (: Je serai de retour avant qu’il ne rentre ( Voi fi inapoi inainte ca el sa se intoarca ) .
• adverbul “ oui” este utilizat ca raspuns la o intrebare formulata afirmativ: “ - Tu es content?; - Oui! Acest adverb poate fi intarit prin repetarea sub forma afirmativa a propozitiei interogative : “ Oui, je suis content.”
• Uneori, afirmatia poate fi exprimata si print-un alt verb ca : évidemment ( evident), bien sur ( desigur), sans doute ( fara indoiala )certainement ( desigur);
• Adverbul “ si “ poate fi utilizat ca si raspuns afirmativ la o intrebare negativa : Tu n’est pas content? – Si . ( Nu esti multumit? – Ba da !). Acest adverb poate fi si el intarit prin repetarea la forma afirmativa a propozitiei interogative : Tu n’est pas content? – Si , je suis content.
Pentru un raspuns afirmativ mai slab la o intrebare putem utiliza : " soit ! " ( fie ), " peut-etre ( poate ) , probablement ( probabil), sans doute ( fara indoiala )
Tot in sens afirmativ se pot intrebuinta si unele locutiuni adverbiale ca : " en verite ( intr-adevar), " si fait ( asa este ) , pour sur ( desigur ) ..
2. Exprimarea negatiei
• cel mai frecvent mod de exprimare a negatiei este reprezentat de “ ne...pas “ : Elle n’est pas heureuse (Ea nu este fericita ) .daca verbul este la timpul infinitiv prezent, termenii negatiei preced verbul : Prenez garde de ne pas glisser ! ( Fiti atenti sa nu alunecati). In cazul propozitiilor interogative-negative, pronumele post – pus ramane imediat dupa verb: Ne viendra-t-il pas ? ( Oare nu va veni?)
• in locul negatiei “ pas “ , al doilea termen al negatiei mai poate fi :
- adverbul “ plus” ( mai) : Elle ne viendra plus chez nous . ( Ea nu va mai veni la noi ) .
- adverbul “ jamais “( niciodata ) : Il n’est jamais venu chez nous ( N-a venit niciodata la noi ) .Jamais il n’est venu chez nous. ( idem ) – observati ca acesta poate ocupa diverse locuri in propozitie<
locutiunea adverbiala “ nulle part “ ( nicaieri ) poate fi folosita numai dupa participiul trecut al unui verb la timp compus : On ne l’a trouvé nulle part ( El nu a fost gasit nicaieri ) .
- adverbul “ nullement “ ( deloc ) este sinonim cu expresia “ pas du totut “ : Il etait nullement jaloux ( Nu era deloc gelos ) .
- adverbul “ guère “ ( nu prea ) poate exprima o atenuare a negatiei : Cette robe ne lui va guère ( Rochia aceasta nu-i sta prea bine ).
- Pronumele nehotatrat “ personne “( nimeni ) poate indeplini diferite functii ocupand locuri corespunzatoare in propozitie : Je ne connaissais personne ( Nu cunosteam pe nimeni )
- Pronumele nehotarat “ rien “ isi poate schimba locul in functie de functia pe care o poate avea in propozitie: Je ne vois rien dans ce brouillard ( Cu ceata aceasta nu vad nimic ) Conjunctia “ ni” poate coordona doua verbe, doua substantive sau doua pronume : Il ne boit ni ne mange ( Nu bea si nici nu mananca ) .
• Exprimarea negatiei cu un singur termen
- Particula “ Ne” poate aparea intr-o singura propozitie negativa in urmatoarele cazuri :
a. in propozitiile ipotetice exprimate prin locutiunile “ N’ètait, n’eut été “ ( de nu ar fi, de n-ar fi fost ) care apartin limbii literare : “ N’etait la pluie, je sortirais ( De nu ar fi ploaia aceasta , as iesi ..) in propozitiile interogative introduse prin “ qui, que “ ( cine , ce ) : Qui n’en serait ému? ( Cine nu ar fi miscat de acest lucru ? )
• negatia in propozitiile in care verbul nu exista poate fi exprimata printr-un adverb sau pronume nehotarat ca “ encore, personne, rien, jamais, nullement” care pot intari negatiile “ non” sau “ pas “: Ils sont rentres ? – Non, pas encore .( S-au intors? – Nu , nu inca )
• Adverbul “ ne “ poate fi utilizat fara valoare negativa in urmatoarele cazuti :
- dupa verbe care exprima teama ca “ craindre “ ( a se teme ) , “ avoir peur “ ( a-i fi fraica ) : Je crains que l’enfant ne prenne froid . ( Ii este teama sa nu raceasca copilul )
- dupa cateva verbe folosite la forma negativa : Je ne doute pas qu’il ne soit un grand artiste ( Nu ma indoiesc ca este un mare artist ) .
- In propozitiile comparative dupa un verb la modul comparativ de superioritate : Il etait alors plus aimable qu’il n’est aujourd’hui ( Era mai amabil decat astazi .)
- In propozitiile subordonate introduse cu locutiunile conjunctionale “ avant que “( inainte sa ) si sans que (: Je serai de retour avant qu’il ne rentre ( Voi fi inapoi inainte ca el sa se intoarca ) .
Sintaxa propozitiei in limba franceza
Sensul unui cuvant este dat de continutul lexical al acestuia la cere se adaugă sensurile gramaticale şi sensurile afective. Daca este extras din contextul său, un cuvant nu semnifică mare lucru. Semnificaţia sa este dată de anturajul celorlalte cuvinte care îl însoţesc.De aceea, unitatea minmala utilizată în studiul unei limbi străine este propoziţia şi, a nivelul imediat următor, fraza.
Propoziţia
Părţile propoziţiei
( Les termes de la proposition)
A. Părţile principale ( termes essentiels)
1. Subiectul ( le sujet): Pierre travaille. Il chante.
2. Predicatul ( le verbe ) : Les enfants s’amusent . Ils jouet.
B. Partile secundare ( Termes secondaires )
1. Numele predicativ ( l’attribut) : Zaza était malade.
2. Atributul
a. Substantival ( le complément du nom ) : Le visage de la femme.
b. Adjectival ( l’épithète ) : Les saules argentés.
c. Apozitia ( l’apposition ) : Bucharest, capitale de la Roumanie.
3. Complementul ( le complément)
a. complementul verbului ( le complément du verbe )
• direct ( d’objet direct) : Il aime sa patrie.
• Indirect ( d’objet indirect ) : Il obéit ằ son pere .
• Circumstantial ( circonstanciel ) : Elle chante bien. Il viendra demain.
b. complement de agent ( le complement d’agent ) : Le bon élève est appréciépar son maître.
c. Complémentul pronumelui ( complement du pronom ): Celui de mon frère.
d. Complementul adjectivului ( complément de l’adjectif) : Content de ses réponses.
e. Complementul adverbului ( complément de l’adverbe ) . Beaucoup de livres. Un peau de pain.
Propoziţia
Părţile propoziţiei
( Les termes de la proposition)
A. Părţile principale ( termes essentiels)
1. Subiectul ( le sujet): Pierre travaille. Il chante.
2. Predicatul ( le verbe ) : Les enfants s’amusent . Ils jouet.
B. Partile secundare ( Termes secondaires )
1. Numele predicativ ( l’attribut) : Zaza était malade.
2. Atributul
a. Substantival ( le complément du nom ) : Le visage de la femme.
b. Adjectival ( l’épithète ) : Les saules argentés.
c. Apozitia ( l’apposition ) : Bucharest, capitale de la Roumanie.
3. Complementul ( le complément)
a. complementul verbului ( le complément du verbe )
• direct ( d’objet direct) : Il aime sa patrie.
• Indirect ( d’objet indirect ) : Il obéit ằ son pere .
• Circumstantial ( circonstanciel ) : Elle chante bien. Il viendra demain.
b. complement de agent ( le complement d’agent ) : Le bon élève est appréciépar son maître.
c. Complémentul pronumelui ( complement du pronom ): Celui de mon frère.
d. Complementul adjectivului ( complément de l’adjectif) : Content de ses réponses.
e. Complementul adverbului ( complément de l’adverbe ) . Beaucoup de livres. Un peau de pain.
marți, 6 octombrie 2009
Expresii in limba engleza 5
A bit much – un pic cam mult ( se utilizeaza cand ceva este in exces sau enervant)
a bit of luck – un pic de noroc, un dram de noroc
a bit of this and a bit of that – cate ceva din toate
A chain is no stronger its weakest link – un lant nu este puternic atat timp cat are o veriga slaba ( orice organizatie sau proces care au o veriga slaba, devin vulnerabile )
a bitter pill to swallow – ceva greu de acceptat
a blessing in disguise – tot raul spre bine
a bottom feeder – cel mai mic in rang
a bowl of cherries – paradisul, raiul pe pamant
a box-office success – un succes de casa
a breach of good manners – o incalcare a bunelor maniere
a bum steer – indicatii gresite
a bunch of fives – un pumn, o lovitura
a bundle of nerves – un pachet de nervi
a burning question – o problema arzatoare
a cake walk – floare la ureche, o nimica toata
a case of mistaken identity – un caz de confundare a identitatii cuiva
a cat in hell’s chance – nici cea mai mica sansa
a chance encounter – o intalnire intamplatoare
a chance of lifetime – o oportunitate, o sansa unica in viata
a change for the better – o schimbare in bine
a change for the worse – o schimbare in rau
a change of air – o gura de aer curat, o schimbare de peisaj
a change of life – menopauza
a change of scene – o schimbare de peisaj
a chapter of accidents – un lant de accidente
a chink in someone’s armour – punctul slab al cuiva
a chorus of protests – un cor de proteste
a clap of thunder – un tunet
a class act – un domn, o doamna, o fata finuta ..
a clean bill of health – raport de sanatate privind siguranta pentru manevrarea unui utilaj sau a uni munci
a clean break – o ruptura completa, definitiva
a cloak of respectability – aura de respect
a close second – imediat dupa castigator
a closed book to someone – un mister pentru cineva
a coat of paint – un strat de vopsea
a cog in the machine – o mica rotita intr-un angrenaj
a cold snap – un val de frig
a complete rip-off – o hotie curata, o inselaciune legata de pret
a couch potato – un om lene, puturos
a couple of – vre-o doua ( se refera la cantitate )
a crutch for someone – un sprijin pentru cineva
a dab of – o picatura de , un varf de
a dark page in somebody’s life – un moment greu in viata cuiva, un moment dificil pentru cineva
a dead cinch – un lucru sigur, o certitudine
a dead giveway – ceva care te da de gol
a dead-end job – o slujba de mizerie
a den of thieves – un cuib de hoti
a dialogue of the deaf – o discutie in zadar
a diplomatic presence – o prezenta diplomatica
a dream come true – un vis implinit
a bit of luck – un pic de noroc, un dram de noroc
a bit of this and a bit of that – cate ceva din toate
A chain is no stronger its weakest link – un lant nu este puternic atat timp cat are o veriga slaba ( orice organizatie sau proces care au o veriga slaba, devin vulnerabile )
a bitter pill to swallow – ceva greu de acceptat
a blessing in disguise – tot raul spre bine
a bottom feeder – cel mai mic in rang
a bowl of cherries – paradisul, raiul pe pamant
a box-office success – un succes de casa
a breach of good manners – o incalcare a bunelor maniere
a bum steer – indicatii gresite
a bunch of fives – un pumn, o lovitura
a bundle of nerves – un pachet de nervi
a burning question – o problema arzatoare
a cake walk – floare la ureche, o nimica toata
a case of mistaken identity – un caz de confundare a identitatii cuiva
a cat in hell’s chance – nici cea mai mica sansa
a chance encounter – o intalnire intamplatoare
a chance of lifetime – o oportunitate, o sansa unica in viata
a change for the better – o schimbare in bine
a change for the worse – o schimbare in rau
a change of air – o gura de aer curat, o schimbare de peisaj
a change of life – menopauza
a change of scene – o schimbare de peisaj
a chapter of accidents – un lant de accidente
a chink in someone’s armour – punctul slab al cuiva
a chorus of protests – un cor de proteste
a clap of thunder – un tunet
a class act – un domn, o doamna, o fata finuta ..
a clean bill of health – raport de sanatate privind siguranta pentru manevrarea unui utilaj sau a uni munci
a clean break – o ruptura completa, definitiva
a cloak of respectability – aura de respect
a close second – imediat dupa castigator
a closed book to someone – un mister pentru cineva
a coat of paint – un strat de vopsea
a cog in the machine – o mica rotita intr-un angrenaj
a cold snap – un val de frig
a complete rip-off – o hotie curata, o inselaciune legata de pret
a couch potato – un om lene, puturos
a couple of – vre-o doua ( se refera la cantitate )
a crutch for someone – un sprijin pentru cineva
a dab of – o picatura de , un varf de
a dark page in somebody’s life – un moment greu in viata cuiva, un moment dificil pentru cineva
a dead cinch – un lucru sigur, o certitudine
a dead giveway – ceva care te da de gol
a dead-end job – o slujba de mizerie
a den of thieves – un cuib de hoti
a dialogue of the deaf – o discutie in zadar
a diplomatic presence – o prezenta diplomatica
a dream come true – un vis implinit
luni, 5 octombrie 2009
Proverbe in limba engleza
1. We have to lock for the facts, not words. ( Trebuie sa ne uitam la fapte, nu la vorbe . )
2. Don't be sad, don't be blue... Frankestain was ugly too. ( Nu fi trist, nu fi suparat.. si Frankestain era urat.)
3. He who laugs last, laughs best ! But he who laughs first, sees the point. ( Cel care rade la urma rade cel mai bine! Dar cel care rade primul intelege poanta.)
4. Tobe or not to be, this is the question . ( A fi sau a nu fi, aceasta este intrebarea.)
5. The life is too short, to have time for sadness too. ( Viata este prea scurta pentru ca sa avem timp si pentru tristete.)
6. Life is short,....it up to you... . ( Viata este scurta...depinde de tine... .)
7.To love means to forgive . ( A iubi inseamna a ierta.)
8. To love means to lose control.( A iubi inseamna a pierde controlul.)
9. To love means, may be, to be light up the best part in us. ( A iubi inseamna , poate a lumina partea cea mai frumoasa din noi.)
10. To love means to be born. ( A iubi inseamna a te naste.)
11. To love means to risk not being loved back.( A iubi inseamna a nu fi iubit in schimb.)
12. To love means to transform, to be a poet. ( A iubi inseamna a transforma, a fi poet.)
13 To love means, to put our happiness in someone else's happines. ( A iubi inseamna a ne pune fericirea, in fericirea altuia.)
2. Don't be sad, don't be blue... Frankestain was ugly too. ( Nu fi trist, nu fi suparat.. si Frankestain era urat.)
3. He who laugs last, laughs best ! But he who laughs first, sees the point. ( Cel care rade la urma rade cel mai bine! Dar cel care rade primul intelege poanta.)
4. Tobe or not to be, this is the question . ( A fi sau a nu fi, aceasta este intrebarea.)
5. The life is too short, to have time for sadness too. ( Viata este prea scurta pentru ca sa avem timp si pentru tristete.)
6. Life is short,....it up to you... . ( Viata este scurta...depinde de tine... .)
7.To love means to forgive . ( A iubi inseamna a ierta.)
8. To love means to lose control.( A iubi inseamna a pierde controlul.)
9. To love means, may be, to be light up the best part in us. ( A iubi inseamna , poate a lumina partea cea mai frumoasa din noi.)
10. To love means to be born. ( A iubi inseamna a te naste.)
11. To love means to risk not being loved back.( A iubi inseamna a nu fi iubit in schimb.)
12. To love means to transform, to be a poet. ( A iubi inseamna a transforma, a fi poet.)
13 To love means, to put our happiness in someone else's happines. ( A iubi inseamna a ne pune fericirea, in fericirea altuia.)
vineri, 2 octombrie 2009
Expresii in limba franceza 3
Expresii in limba franceza
- Comme ça – asa
- Tout de suite – indata, imediat
- Avoir soif – a-i fi sete
- J’ai soif – mi-e sete
- Qu’est –ce que tu prends? – ce iei?
- Tu en veux? – doresti? Vrei?
- Volontiers – bucuros!
- En revanche – in schimb
- Ne mange pas si vite – nu manca atat de repede!
- Comme tu es gourmand! – ce mancacios esti!
- Tu as raison – ai dreptate
- Comment ça va ? – ce mai faci?
- ằ la bonne heure – bravo, imi pare bine !
- le pus tôt possible – cat mai curand posibil
- je meurs d’envie – ard de nerabdarepas encore – inca nu
- mais comment donc –dar cum sa nu !
- avec le plus grand plaisir - cu cea mai mare placere
- Comme ça – asa
- Tout de suite – indata, imediat
- Avoir soif – a-i fi sete
- J’ai soif – mi-e sete
- Qu’est –ce que tu prends? – ce iei?
- Tu en veux? – doresti? Vrei?
- Volontiers – bucuros!
- En revanche – in schimb
- Ne mange pas si vite – nu manca atat de repede!
- Comme tu es gourmand! – ce mancacios esti!
- Tu as raison – ai dreptate
- Comment ça va ? – ce mai faci?
- ằ la bonne heure – bravo, imi pare bine !
- le pus tôt possible – cat mai curand posibil
- je meurs d’envie – ard de nerabdarepas encore – inca nu
- mais comment donc –dar cum sa nu !
- avec le plus grand plaisir - cu cea mai mare placere
Istoricul zilei, 2 octombrie 2009
- octombrie este a 275-a zi a calendarului gregorian şi a 276-a zi în anii bisecţi.
- au mai ramas 90 de zile pana la finalul anului 2009
Naşteri
1452: Regele Richard al III-lea al Angliei (d. 1485)
1847: Francisc Hossu-Longin, memorialist român (d. 1935)
1852: William Ramsay, chimist scoţian (d. 1916)
1853: Ciprian Porumbescu, compozitor român (d. 1883)
1878: Conrad Schlumberger, geofizician francez (d. 1936)
1879- Wallace Stevens, poet american ( d. 1995);
1897: Miluţă Gheorghiu, actor român (d. 1971)
1904: Graham Greene, scriitor britanic (d. 1991)
1911: Miron Radu Paraschivescu, poet, publicist şi traducător român (d. 1971)
1921: Dan Setlacec, medic şi profesor de chirurgie român (d. 2009)
1935: Paul Goma, scriitor român
1939: Dan Spătaru, solist român de muzică uşoară (d. 2004)
1940: Gheorghe Gruia, handbalist român
1941: Zareh Baronian, Arhimandrit, Dr., teolog, Biserica Armeană Bucureşti
1949: Annie Leibovitz, fotograf american de etnie evreiască
1957: Renică Diaconescu, politician român
1985: Ciprian Marica, fotbalist român
Decese
1264: Papa Urban al IV-lea
1775 – Chiyo-ni, poet japonez ( n. 1703);
1920: Max Bruch, compozitor şi dirijor german, reprezentant al romantismului târziu (n. 1838)
1927: Svante Arrhenius, chimist suedez, laureat al Premiului Nobel (n.1859)
1938 – Alexandru Averescu, maresal si politician roman ( n. 1859);
1947 – Peter D. Ouspensky , matematician si filosof rus 9 n. 1878)
1962 – Boris Y Bukreev , matematician rus ( n. 1859 );
1968: Marcel Duchamp, pictor francez (n. 1887)
1971: Alexandru Colorian, poet român (n. 1896)
1971 – Bola de Nieve , cantaret, pianist si compozitor cubanez ( n. 1911);
1973: Mihai Bârcă, compozitor român (n. 1888)
1974: Vasili Şuşkin, regizor, actor, scenarist şi poet ucrainean (n. 1929)
1978: Ştefan Odobleja, medic român (n. 1902)
1987- Peter Madawar, om de stiinta de origine braziliana, laureat al premiului Nobel in psihologie si medicina;
1999- Heinz G. Konsalik, nuvelist german ( n. 1921);
2002: Tiberiu Olah, compozitor (n. 1928)
2007- Christopher Derrick, scriitor englez ( n. 1921);
Evenimente
1187 – Asediul Ierusalimului de catre Saladin ( Salah ad-Din ibn Ayyub);
1409: Este atestată cea mai veche pisanie românească, cea de la biserica Streisângiorgiu (jud. Hunedoara).
1535 – Jacques Cartier descopera Montrealul ( Quebec);
1569: Bogdan Lăpuşneanu, depune omagiu regelui polon Sigismund II August.
1789- Georges Washington trimite Statului pentru a fi ratificate, propunerile primelor 10 amendamente din Constitutia americana ( denumite si Bill of Rights);
1919 – presedintele american Woodrow Wilson, sufera un accident vascular cerebral, in urma caruia ramane partial paralizat;
1924- este adoptat Protocolul de la geneva, ca mijloc de consolidare a Ligii natiunilor;
1941: Al Doilea Război Mondial: În Operaţiunea Taifun, Germania începe ofensiva asupra Moscovei; începutul Bătăliei de la Moscova.
1955: ENIAC, este întrerupt primul computerdigital.
1958: Guineea îşi obţine în urma unui referendum independenţa de Franţa. Primul preşedinte a statului va fi Sékou Touré.
1997 – este semnat Tratatul de la Amsterdam, in cadrul Uniunii Europene;
1990- aeronava chineza Boeing 737-247 este deturnata; la aterizare , in Guangzhou, este avariata , in accident murind 123 de persoane;
2002: Washingtonul deblochează un ajutor de 8 milioane de dolari pentru opoziţia irakiană.
2006: Ia nastere prima echipa de fotbal american din Romania,Constanta Sharks.
Sărbători
- Ziua mondială a habitatului"; se sărbătoreşte în prima zi de luni din octombrie, în baza Rezoluţiei 40/202 din 7.XII.1985 a Adunării Generale a ONU, la recomandarea Comisiei pentru aşezări umane; se marchează din 1986, când s-au împlinit zece ani de la prima Conferinţă a Naţiunilor Unite pentru aşezări umane, de la Vancouver, Canada, din 1976
- "Ziua mondială a arhitecturii"; se marchează pe baza unei hotărâri a Consiliului Uniunii Internaţionale a Arhitecţilor din iunie 1985 şi este consacrată calităţii în arhitectură şi urbanism; după cea de-a XX-a reuniune a Consiliului, de la Barcelona, s-a decis ca din 1997 această zi să se celebreze în aceeaşi zi cu cea a habitatului, adică în prima zi de luni din octombrie, în loc de 1 iulie ca până atunci
- Ziua naţională a Republicii Guineea. Aniversarea proclamării independenţei – 1958
- Ziua Internationala a Non-Violentei aleasa pentru a comemora nasterea lui Mahatma Ganhi;
- In India se serbeaza “ Gandhi Jayanti”, sarbatoare nationala care marcheaza nasterea lui Mahatma Gandhi, considerat “ tatal natiunii”;
- au mai ramas 90 de zile pana la finalul anului 2009
Naşteri
1452: Regele Richard al III-lea al Angliei (d. 1485)
1847: Francisc Hossu-Longin, memorialist român (d. 1935)
1852: William Ramsay, chimist scoţian (d. 1916)
1853: Ciprian Porumbescu, compozitor român (d. 1883)
1878: Conrad Schlumberger, geofizician francez (d. 1936)
1879- Wallace Stevens, poet american ( d. 1995);
1897: Miluţă Gheorghiu, actor român (d. 1971)
1904: Graham Greene, scriitor britanic (d. 1991)
1911: Miron Radu Paraschivescu, poet, publicist şi traducător român (d. 1971)
1921: Dan Setlacec, medic şi profesor de chirurgie român (d. 2009)
1935: Paul Goma, scriitor român
1939: Dan Spătaru, solist român de muzică uşoară (d. 2004)
1940: Gheorghe Gruia, handbalist român
1941: Zareh Baronian, Arhimandrit, Dr., teolog, Biserica Armeană Bucureşti
1949: Annie Leibovitz, fotograf american de etnie evreiască
1957: Renică Diaconescu, politician român
1985: Ciprian Marica, fotbalist român
Decese
1264: Papa Urban al IV-lea
1775 – Chiyo-ni, poet japonez ( n. 1703);
1920: Max Bruch, compozitor şi dirijor german, reprezentant al romantismului târziu (n. 1838)
1927: Svante Arrhenius, chimist suedez, laureat al Premiului Nobel (n.1859)
1938 – Alexandru Averescu, maresal si politician roman ( n. 1859);
1947 – Peter D. Ouspensky , matematician si filosof rus 9 n. 1878)
1962 – Boris Y Bukreev , matematician rus ( n. 1859 );
1968: Marcel Duchamp, pictor francez (n. 1887)
1971: Alexandru Colorian, poet român (n. 1896)
1971 – Bola de Nieve , cantaret, pianist si compozitor cubanez ( n. 1911);
1973: Mihai Bârcă, compozitor român (n. 1888)
1974: Vasili Şuşkin, regizor, actor, scenarist şi poet ucrainean (n. 1929)
1978: Ştefan Odobleja, medic român (n. 1902)
1987- Peter Madawar, om de stiinta de origine braziliana, laureat al premiului Nobel in psihologie si medicina;
1999- Heinz G. Konsalik, nuvelist german ( n. 1921);
2002: Tiberiu Olah, compozitor (n. 1928)
2007- Christopher Derrick, scriitor englez ( n. 1921);
Evenimente
1187 – Asediul Ierusalimului de catre Saladin ( Salah ad-Din ibn Ayyub);
1409: Este atestată cea mai veche pisanie românească, cea de la biserica Streisângiorgiu (jud. Hunedoara).
1535 – Jacques Cartier descopera Montrealul ( Quebec);
1569: Bogdan Lăpuşneanu, depune omagiu regelui polon Sigismund II August.
1789- Georges Washington trimite Statului pentru a fi ratificate, propunerile primelor 10 amendamente din Constitutia americana ( denumite si Bill of Rights);
1919 – presedintele american Woodrow Wilson, sufera un accident vascular cerebral, in urma caruia ramane partial paralizat;
1924- este adoptat Protocolul de la geneva, ca mijloc de consolidare a Ligii natiunilor;
1941: Al Doilea Război Mondial: În Operaţiunea Taifun, Germania începe ofensiva asupra Moscovei; începutul Bătăliei de la Moscova.
1955: ENIAC, este întrerupt primul computerdigital.
1958: Guineea îşi obţine în urma unui referendum independenţa de Franţa. Primul preşedinte a statului va fi Sékou Touré.
1997 – este semnat Tratatul de la Amsterdam, in cadrul Uniunii Europene;
1990- aeronava chineza Boeing 737-247 este deturnata; la aterizare , in Guangzhou, este avariata , in accident murind 123 de persoane;
2002: Washingtonul deblochează un ajutor de 8 milioane de dolari pentru opoziţia irakiană.
2006: Ia nastere prima echipa de fotbal american din Romania,Constanta Sharks.
Sărbători
- Ziua mondială a habitatului"; se sărbătoreşte în prima zi de luni din octombrie, în baza Rezoluţiei 40/202 din 7.XII.1985 a Adunării Generale a ONU, la recomandarea Comisiei pentru aşezări umane; se marchează din 1986, când s-au împlinit zece ani de la prima Conferinţă a Naţiunilor Unite pentru aşezări umane, de la Vancouver, Canada, din 1976
- "Ziua mondială a arhitecturii"; se marchează pe baza unei hotărâri a Consiliului Uniunii Internaţionale a Arhitecţilor din iunie 1985 şi este consacrată calităţii în arhitectură şi urbanism; după cea de-a XX-a reuniune a Consiliului, de la Barcelona, s-a decis ca din 1997 această zi să se celebreze în aceeaşi zi cu cea a habitatului, adică în prima zi de luni din octombrie, în loc de 1 iulie ca până atunci
- Ziua naţională a Republicii Guineea. Aniversarea proclamării independenţei – 1958
- Ziua Internationala a Non-Violentei aleasa pentru a comemora nasterea lui Mahatma Ganhi;
- In India se serbeaza “ Gandhi Jayanti”, sarbatoare nationala care marcheaza nasterea lui Mahatma Gandhi, considerat “ tatal natiunii”;
Abonați-vă la:
Postări (Atom)